Nu știu dacă există persoane pe lumea asta carora să le placa sa astepte, iar dacă există asemenea persoane acelea sigur nu sunt bărbații. Barbatilor nu le place sa astepte in nicio conditie sau circumstanta iar pentru ei, adică noi, este aproape imposibil să treacă cateva minute fara sa stie cate mai urmeaza. Una din situatiile cele mai apasatoarea pentru asteptarea unui barbat este cea din antecamera maternitatii. Timpul aici curge extrem de lent si nu poti face nimic pentru a grabi lucrurile sau a face asteptarea mai digerabila.
Acum aflându-mă in toiul noptii in sala de asteptare de la Sanador imi readuc aminte momentele similare de la nașterea lui Thomas. El a fost născut intr-o zi călduroasa zi de iulie, in jurul orei 15:00. Atunci dincolo de căldura sufocantă de afara, am fost asaltat și coplesit de multitudinea telefoanelor si mesajelor primite cărora trebuia să le raspund. Per ansamblu imi amintesc că a fost o zi epuizantă, in care raspundeam și comunicam haotic, depăsit fiind de importanta momentului. Acum la 3 ani, 11 luni si 24 de zile departare de acel moment, mă aflu in același loc și retrăiesc o parte din emoțiile primei nașteri. Spre deosebire de atunci acum este trecut de miezul nopții și telefonul nu mai taraie nervos- rar se aude un bebelush care se trezeste si plange. Sunt eu aici si asistenta ramasa de garda pe etaj care din cand trece prin fata si imi zambeste somnoros/politicos. Data trecuta eram mai multi si nu faceam decat sa ne amplificam unul altuia emotiile care si asa erau uriase. Principala diferenta pe care o constat intre cele doua asteptarii o reprezinta linistea noptii, care face ca lucrurile sa fie mult mai linistite, naturale și oarecum intime: noi doi parinții și bebelusul. Noaptea iti poti suna doar parintii care asteapta cu sufletul la gura vestea ca sunt bunici din nou :)
Ma gandesc cu drag ca in maxim o ora o vom cunoaste pe Elefantica.
———————————————————-
Așa terminam azi noapte articolul lăsat in draft pe telefon. Acum, 12 ore mai tarziu nu pot spune ca am mai multe idei, o viteză mai mare la scris, sunt mai odihnit sau mai fresh, dar pot spune cu certitudine ca am un mai mare zambet pe față și incântarea mi se citește in ochi. Micuța noastră e perfect sănătoasa, Olivia e intr-o formă bună și se recuperează iar prima intâlnire intre cei doi, Thomas și Caroline, a decurs bine și s-a soldat cu un schimb de cadouri spre uimirea și incantarea celui mare care a fost placut surprins de atentiile primite :D
Vă mulțumim tuturor pentru urările și gândurile frumoase transmise și de indată ce fetele iși vor reintra in formă vă vor delecta cu impresiile primei intâlniri.
* Guest post, dezlânat și emoționat din partea tătălui in rubrica Motherhood.
